La Ceasul al saselea, catisma 5. La Ceasul al noualea, catisma 6. La vecernie, catisma 7. Joi la utrenie: catisma 8. La Ceasul intii nu se pune catisma. La Ceasul al treilea, catisma 9. La Ceasul al saselea, catisma Vineri la utrenie : catismele 13, 14 si La Ceasul al noualea nu se pune catisma. Iar de se va intampla sa cada Praznicul Bunei-vestiri in Joia saptamanii a 5-a a Postului Mare, atunci Canonul cel Mare al Sfantului Andrei Criteanul se muta mai inainte si anume marti in aceeasi saptamana vezi Triod, editia , pag.
Duminica la utrenie: catismele 2, 3 si La vecernie nu se citeste catisma. Luni la utrenie: catismele 4, 5 si 6. La Ceasul intai, catisma 7. La Ceasul al treilea, catisma 8. La Ceasul al saselea, catisma 9. Marti la utrenie : catisma Se citeste o singura catisma. A se vedea la Triod utrenia de joi din saptamana a 5-a, care se muta insa marti. La Ceasul intai nu se citeste catisma. La Vecernie se canta "Fericit barbatul La Ceasul al noualea nu este catisma.
La Vecernie, catisma Sambata la utrenie : catismele 16 si In Duminica Floriilor, la utrenie: catismele 2 si 3 si Polieleul. Marti la utrenie : catismele 9, 10 si Miercuri la utrenie,: catismele 14, 15 si La ceasul al saselea, catisma La Ceasul al noualea, nu se pune catisma. La vecernie, catisma 18, fara metanii.
De aici inainte pina la Simbata Tomii nu se mai citeste Psaltirea, decat numai la utrenia Sambetei celei Mari denia din seara Vinerii Patimilor , cand se citeste catisma 17 in trei stari, ca stihuri printre strofele Prohodului, dupa cum se arata la Triod. Apoi se zic rugaciunile incepatoare : imparate ceresc Apoi aceste tropare, glasul al 6-lea :Miluieste-ne pe noi, Doamne, miluieste-ne pe noi, ca nepricepandu-ne de nici un raspuns aceasta rugaciune aducem Tie, ca unui Stapan, noi pacatosii robii Tai, miluieste-ne pe noi.
Cinstita praznuire a proorocului Tau, Doamne, cer arata Biserica Ta; ca ingerii cu oamenii impreuna se veselesc. Pentru rugaciunile lui, Hristoase Dumnezeule, in pace indrepteaza viata noastra. Si acum M uite sunt multimile pacatelor mele, Nascatoare de Dumnezeu; dar catre tine nazuiesc, curata, cautand mantuire: cerceteaza neputinciosul meu suflet si te roaga Fiului tau si Dumnezeului nostru, ca sa-mi dea iertare de rautatile ce am facut, ceea ce esti una binecuvantata.
Dupa aceea: Doamne miluieste de 40 de ori si fa inchinaciuni cite poti. Apoi rosteste rugaciunea aceasta :Intru tot Sfanta Treime, Dumnezeule si Facatorule a toata lumea, ajuta-mi si indrepteaza inima mea, sa incep cu intelepciune si sa sfarsesc cu fapte bune acesti Psalmi insuflati de Dumnezeu, pe care Duhul Sfant i-a rostit prin gura lui David si pe care si eu, nevrednicul, vo-iesc sa-i rostesc acum. Dar, cunoscandu-mi nepriceperea si cazand inaintea Ta, ma rog Tie si cer ajutor de la Tine: indrepteaza mintea mea, Dumnezeule, si-mi intareste inima, sa nu ma ingreunez de graiurile gurii, ci sa ma veselesc de intelegerea cuvintelor si sa ma gandesc la lucrarea faptelor bune, ca luminandu-ma cu faptele cele bune, sa ma invrednicesc la judecata de sederea de-a dreapta Ta, impreuna cu toti alesii Tai.
Deci, binecuvinteaza-ma, Stapane, ca din inima sa rostesc cu limba mea asa: Si sa incepi a citi Psaltirea incet si cu multa luare-aminte, fara sa te grabesti si cugetand mereu, ca sa intelegi si cu mintea cele ce citesti. Ea a fost scrisa de Duhul Sfant pentru ca sa gasim in ea, intocmai ca intr-un spital sufletesc, la care sa vina toti, doctoria potrivita pentru boala fiecaruia.
Caci este scris: "doctoria este aceea care va face sa inceteze suferintele cele mari". Intr-adevar, altceva ne invata cartile profetilor, altceva cele istorice, altceva Legea si altceva indemnurile date prin Proverbe.
Cartea Psalmilor insa cuprinde in sine tot ceea ce este mai folositor in toate. Ea profetizeaza cele viitoare, insemneaza fapte istorice, da legi pentru viata, arata ce trebuie sa facem si, ca sa spunem intr-un singur cuvant, este o adevarata comoara de invataturi bune, punand la indemana fiecaruia, dupa sarguinta lui, tot ceea ce ii este de folos. Ea vindeca ranile cele vechi ale sufletului si aduce cat se poate de grabnic insanatosirea celui de curand ranit.
Ingrijeste de cel bolnav si pastreaza intreg pe cel sanatos. In genere, ea face ca patimile, care de-a lungul vietii omenesti cauta sa se cuibareasca in suflete, sa fie indepartate, si la aceasta ajunge prin crearea ingrijita a unei stari sufletesti pline de bucurie si de placere, care face ca in suflete sa ia fiinta cugetele cele intelepte. Astfel, fiindca Duhul Sfant stie ce greu este sa fim indrumati pe calea virtutii, din cauza ca noi dispretuim viata cea inalta, ca unii care suntem inclinati intotdeauna catre placere, ce a facut?
El a impreunat laolalta cu dogmele placerea cantului, pentru ca, fara de stirea noastra, odata cu bucuria si frumusetea celor auzite sa primim si folosul care rezulta din cuvintele pe care le auzim.
De altfel tot asemenea fac si doctorii cei intelepti atunci cand au de dat bolnavilor doctorii amare : caci ei le amesteca mai intai cu miere si numai dupa aceea le dau celor ce nu ar putea sa le ia altfel. Deci, aceasta este cauza care a facut ca sa se ajunga si petru noi la cantarile acestea pline de armonie ale psalmilor, pentru ca cei care-i vor citi sa creada ca fac cantari, iar in realitate sa-si cultive sufletele.
Caci adevarul este ca niciodata cineva nu a iesit din biserica pastrand cu usurinta in minte cuvintele apostolice sau profetice, fie ele oricat de simple, in timp ce cuvintele psalmilor le canta toti credinciosii si nu arareori s-a intamplat ca cei care din cauza maniei aratau intocmai ca fiarele salbatice, de indata ce au inceput sa cante vreun psalm, la un loc cu altii, sa se intoarca apoi de acolo cu salbaticia din suflet imblanzita, datorita cantecului.
Psalmul este linistea sufletelor, rasplatitorul pacii, potolitorul galagiei si al valurilor gandurilor. El face sa slabeasca mania sufletului si infraneaza pornirea catre patimi; este tovarasul prieteniei, apropierea celor care stau departe, ca unul care impaca pe cei ce-si poarta vrajmasie.
Caci cine, oare, mai poate fi socotit vrajmas al altuia, atunci cand isi uneste glasul la un loc cu el, pentru a da laolalta lauda lui Dumnezeu? Psalmodia aduce cu sine tot ce poate fi mai bun: iubirea, facand din tovarasia laolalta a glasului un fel de trasura de unire intre oameni; adunand pe credinciosi laolalta intr-un singur glas de cor, psalmul este alungatorul demonilor, aducatorul ajutorului ingeresc, arma pentru teama de noapte, liniste pentru oboseala zilei, pavaza si mangaierea oamenilor credinciosi, iar pentru femeile credincioase una din cele mai potrivite podoabe.
Psalmul face ca pustiurile sa se arate locuite si patimile sa fie infranate. Inceput pentru incepatori, el este crestere pentru cei care propasesc pe calea virtutii si sprijin pentru cei care merg pe calea desavarsirii.
Psalmul este glasul Bisericii; el inveseleste sarbatorile si face sa se nasca in inima credinciosului dorul dupa Dumnezeu.
Chiar si din inimile de piatra psalmul stoarce lacrimi. El este o fapta ingereasca, o traire cereasca, o mireasma duhovniceasca.
Ce poate fi mai intelept, oare, ca aceasta povata a invatatorului care ne indeamna sa cantam, pentru ca in acelasi timp sa si invatam cele ce ne sunt de folos? Nu se intiparesc, oare, in felul acesta, in sufletele noastre si mai bine invataturile? Caci este de stiut ca invataturile care se dau cu sila nu pot sa dainuiasca in suflete, pe cand invataturile care patrund in suflet cu placere si bucurie raman de-a pururi. Ce nu poate invata cineva din psalmi? Maretia barbatiei, exactitatea dreptatii, insemnatatea infranarii, desavarsirea judecatii, chipul in care trebuie sa rabde si tot ceea ce se poate spune despre lucrurile cele bune.
Numai aici poate sa se gaseasca teologia cea desavarsita, aici prezicerea venirii in trup a Domnului Hristos, aici amenintarea judecatii celei vesnice, aici nadejdea invierii, aici teama de iad, aici fagaduinta maririi ce ne asteapta, ca si dezvaluirea tainelor celor nepatrunse, caci toate se gasesc adunate aici, in Cartea Psalmilor, intocmai ca intr-o comoara bogata, care este pusa la indemana tuturor. Si, daca este adevarat ca exista mai multe instrumente muzicale, nu este mai putin adevarat ca profetul a armonizat cartea aceasta cu instrumentul numit psaltire, pentru ca, dupa cum se pare, el a voit sa arate cu aceasta harul Duhului Sfant care rasuna in ea, intrucat dintre toate instrumentele muzicale numai psaltirea isi are cauza sunetelor venita din sus.
Intr-adevar, la chitara si la lira sunetul rasuna dedesubtul locului unde sunt atinse coardele si numai psaltirea dintre toate instrumentele muzicale primeste sunetele din partea de sus a ei, indemnandu-ne cu aceasta ca si noi sa ne deprindem a cauta cele de sus si sa nu ne dedam patimior trupului, din cauza placerii ce ne-ar da-o cantecul. Dealtfel, mai cred ca cuvantul profetic, prin constructia instrumentului acestuia, a voit sa ne arate un lucru adanc si intelept, ca adica toti cei plini de grija si cu sufletele senine pot fi usor condusi pe calea care duce catre cele inalte.
Cand vizitati orice site web, acesta ar putea stoca sau prelua informatii din browser, mai ales sub forma de cookie-uri. Aceste informatii ar putea fi despre dumneavoastra, despre preferintele sau despre dispozitivul dumneavoastra si sunt folosite mai ales pentru a face site-ul sa functioneze asa cum va asteptati. Informatiile nu va identifica direct de obicei, dar va pot oferi o experienta web mai personalizata. Deoarece va respectam dreptul la confidentialitate, puteti alege sa nu acceptati unele tipuri de cookie-uri.
Faceti clic pe categorii, pentru a afla mai multe si pentru a schimba setarile noastre standard. Totusi, blocarea anumitor tipuri de cookie-uri ar putea avea un impact asupra experientei dumneavoastra in ceea ce priveste site-ul si serviciile pe care le putem oferi. Legea stipuleaza ca putem stoca cookie-uri pe dispozitivul dumneavoasta, in cazul in care ele sunt strict necesare pentru operarea acestui site.
Unele cookie-uri sunt plasate de catre servicii parti terte care apar pe paginile noastre. Consimtamantul dumneavoastra se aplica urmatoarelor domenii: crestinortodox. Aceste cookie-uri sunt necesare ca site-ul web sa functioneze si nu pot fi dezactivate in sistemele noastre. De obicei, ele sunt setate doar ca raspuns la actiunile pe care le efectuati pentru a solicita servicii, precum setarea preferintelor pentru confidentialitate, conectare sau completarea de formulare.
Fara aceste cookie-uri, unele parti ale site-ului nostru sau serviciul cerut vor fi imposibil de oferit. Aceste cookie-uri ne permit sa numaram vizitele si sursele de trafic pentru a putea masura si imbunatati performanta site-ului nostru.
Ne ajuta sa aflam care pagini sunt cele mai populare si cele mai putin populare si sa vedem cum utilizeaza vizitatorii site-ul. Toate informatiile stranse de aceste cookie-uri sunt agregate, deci, anonime. Daca nu acceptati aceste cookie-uri nu vom sti cand ne-ati vizitat site-ul si nu iti vom putea monitoriza performanta. Aceste cookie-uri ar putea fi setate de noi sau de partenerii nostri de publicitate.
Ar putea fi folosite de acele companii pentru a realiza un profil al intereselor dumneavoastra si pentru a va arata reclame relevante pe alte site-uri. Nu stocheaza direct informatii cu caracter personal, ci sunt bazate doar pe identificarea browserului si dispozitivul dumneavoastra de acces la internet. Catisma a douasprezecea Catisma a douasprezecea Psalmul Un psalm al lui David, o rugaciune.
Pleaca, Doamne, urechea Ta si ma auzi, ca sarac si Catisma a treisprezecea Catisma a treisprezecea Psalmul Un psalm pentru ziua sambetei. Bine este a lauda pe Domnul si a canta numele Tau Catisma a paisprezecea Catisma a paisprezecea Psalmul Rugaciunea unui sarac mahnit, care-si indrepteaza inaintea Domnului ruga sa.
Doamne, auzi Catisma a cincisprezecea Catisma a cincisprezecea Psalmul Aliluia. Laudati pe Domnul ca este bun, ca in veac este mila Lui. Cine va grai Catisma a saisprezecea Catisma a saisprezecea Psalmul Un psalm al lui David. Catisma a saptesprezecea Catisma a saptesprezecea Psalmul Aliluia.
Fericiti cei fara prihana in cale, care umbla in legea Domnului. Catisma a optsprezecea Catisma a optsprezecea Psalmul Cantarea treptelor. Catre Domnul am strigat, cand m-am necajit, si m-a auzit.
Catisma a nouasprezecea Catisma a nouasprezecea Psalmul Aliluia. Laudati numele Domnului, laudati slugi pe Domnul,2. Cei ce stati in casa Domnului Binecuvantat este Domnul Dumnezeul meu, Cel ce Psalmul necanonic Psalmul necanonic Acest psalm este scris deosebi de David si in afara de numarul psalmilor, cand s-a batut cu Goliat. Istorie si actualitate Manastirea Robaia Mancaruri de post Marturii din viata monahala Marturisirea liturgica a credintei Minuni ale vremii noastre Mistagogia Moartea si doliul Neoisihasmul paisian: reinduhovnicirea vietii noastre bisericesti Ne vorbesc parinti athoniti Ne vorbeste Parintele Arsenie Papacioc Ne vorbeste Parintele Arsenie Papacioc - vol.
Email sau Nume Utilizator. Tablitele de argila Orientul antic, unul dintre principalele focare de civilizatie ale omenirii, surprinde prin marea densitate a faptelor de istorie si de cultura. Pe un spatiu geografic nu prea intins si deloc divers, de-a lungul catorva milenii s-au succedat neintrerupt s Pirkei Avot. Cuvintele de intelepciune si invataturile parintilor din traditia iudaica La sfarsitul secolului al III-lea e.
Neurostiinta fericirii. Dezvoltarea constienta a creierului catre armonie si integrare Stiinta demonstreaza ca a avea o stare de atentie constienta mindful awareness amelioreaza functionarea noastra din punct de vedere fiziologic, mintal si interpersonal.
Cum ar fi sa poti intelege cu adevarat ce gandesc si simt ceilalti, astfel incat sa Misteriile lui Zalmoxis.
Cultura spirituala a geto-dacilor. Arhanghelul Mihail si istoria aparitiilor sale calauzitoare Scrisa din perspectiva istorico-teologica, aceasta carte prezinta in detaliu cultul inchinat Arhanghelului Mihail si modul in care cele mai importante angelofanii din intervalul secolelor IV—X au influentat lumea europeana. Protagonistul celest se revelea Cartea lui Ioan Botezatorul. Viata si invataturile gnostice Cine a fost cu adevarat Ioan Botezatorul? A fost cel mai mare dintre sfinti, pescarul de suflete si cel care l-a botezat pe insusi Iisus, fiul lui Dumnezeu — dar daca am putea afla ceva mai mult decat atat despre aceasta figura centrala din crestinism si Cartea egipteana a mortilor.
Gandirea filosofica si religioasa a Egiptului Antic, in cel mai bine conservat manuscris funerar. Dintre toate popoarele antice, egiptenii au dovedit cea mai constanta preocupare fata de problema mortii si a enigmelor ei, fapt ce si-a pus amprenta pe intreaga lor viata sociala Setari Cookie-uri.
Despre Cookie-uri Cookie-uri Necesare Cookie-uri Statistici Cookie-uri Publicitate Cookie-uri Preferinte Despre Cookie-uri Cand vizitati orice site web, acesta ar putea stoca sau prelua informatii din browser, mai ales sub forma de cookie-uri. Cookie-uri Necesare Aceste cookie-uri sunt necesare ca site-ul web sa functioneze si nu pot fi dezactivate in sistemele noastre. Mereu Active. Cookie-uri de Statistici Aceste cookie-uri ne permit sa numaram vizitele si sursele de trafic pentru a putea masura si imbunatati performanta site-ului nostru.
Stare Cookie-uri de Statistici:. Cookie-uri de Publicitate Aceste cookie-uri ar putea fi setate de noi sau de partenerii nostri de publicitate. Stare Cookie-uri de Publicitate:. Cookie-uri de Preferinte Aceste cookie-uri permit site-ului web sa ofere functionare imbunatatita si personalizare, inclusiv sa isi aminteasca alegerile utilizatorului, limba preferata sau locatia. Stare Cookie-uri de Preferinte:. Acest site foloseste Cookie-uri. Accept Cookie-urile Setari Cookie-uri.
0コメント